Hai draga, cand iti tragi branding?

Postul asta mi-a fost inspirat de un prieten care scrie de faptul ca retelele sociale tind sa excluda socializarea si de autismul celor care au descoperit promovarea gratuita pe retelele sociale. Si el are dreptate dintr-un punct de vedere, sustin eu, care am ajuns zilele trecute la 3000 de prieteni pe Facebook. Pe Twitter, situatia nu e roza, ca l-am cam lasat balta  .

Nu putem judeca relatiile sociale online din punct de vedere al socializarii offline. Intr-adevar cei 3000 de prieteni pe care ii am pe Facebook nu o sa vina sa ma ajute sa-mi car mobila cand ma mut, nici nu o sa-mi steaga lacrimile cand plang.

Ati avut vreodata curiozitatea sa vedeti cate relatii devin reale de pe Facebook? 3000 de prieteni pe Facebook; din cei 3000 ai noroc daca 10 chiar devin prieteni virtuali. Din cei 10 poate te intalnesti cu 1-2 in offline. Si atunci la ce imi folosesc retelele sociale??? m-am intrebat eu acum cateva luni cand am facut prima oara statistica de mai sus. Atunci am decis sa iau o pauza din social, ca oricum nu are nici un sens. Am revenit ulterior, pentru a comunica cu cei cativa cu care ar fi fost foarte greu sa comunic in alte moduri. Caci la ce bun cei 3000 de prieteni pe Facebook? Pentru a descoperi ce se intampla pe alte piete la care cu greu as avea altfel acces. Pentru a incuraja pe cei plecati din tara care nu au cu cine sa vorbeasca cand ii apuca dorul. Pentru a filtra din cei 3000 pe cei 10 pe care altfel nu i-as fi intalnit.

Acum vreo saptamana, vorbeam cu cineva care imi dadea sfaturi despre “ce chestii misto” as putea face pe contul meu de Facebook. Aplicatii, jocuri, in mod special pentru training-uri si pentru servicii din online. Cu atatia prieteni! Si raspunsul meu a fost: “as putea, dar nu vreau sa folosesc conturile astea sa imi fac branding personal”. Pentru ca a folosi conturile de pe retelele sociale pentru promovare asta inseamna. A crea o imagine in care spui ce trebuie, cand trebuie. A te ascunde si a te face cunoscut in acelasi timp, dar lasand sa se vada fata care este acceptata de public. A vorbi si a raspunde dar nu direct, nu sincer si nu profund. Asta ar fi greseala capitala.

Cred in branding personal, dar nu in cel construit pe baza promovarii pe retelele sociale, ci pe cel construit prin munca si bazat pe incredere. Cred in oamenii care cad si care se ridica si pe care nu o sa ii vedem niciodata aclamati pe retelele sociale.

Nu, draga, nu imi trag branding.